Tradițiile de Crăciun în România

Vă salut dragi prieteni, astăzi vreau să vă vorbesc despre tradițiile de Crăciun în România. Una din cele mai importante sărbători a românilor se aproprie cu pasi repezi . Deși anul acesta nu cred că o să fie la fel că în alți ani , eu tot vreau să vă povestesc despre cum se petrece un crăciun în România . O să încerc să vă arăt ce obiceiuri sunt în fiecare parte a tării. Acestea fiind spuse hadeți să începem !

Crăciun în România

După cum bine știți, tradițiile cele mai importante sunt împodobitul bradului , masa de Crăciun și tăiatul porcului . Astăzi vorbim de tradițiile mai puțin cunoscute , despre cum petrec și ce obiceiuri au românii din zona rurala . Aici tradițiile s-au păstrat vii în sufletele românilor , nu ca în zonele urbane unde am uitat cum este să petrecem un crăciun adevărat.

În marile orașe oamenii au înțeles greșit însemnătatea acestei sfinte sărbători și o văd că un prilej de petreceri , distracție și mâncare multă . Uneori oamenii uită și de limite și mănâncă și bea peste măsură ajungând la spital . Asta da sărbătoare nu ?
Haideți să redescoperim aceasta sărbătoare împreună și să trecem prin toate zonele țării .

Crăciunul în România

Banatul

Unele tradiții vechi de secole se mai păstrează și astăzi în această zonă. Ele dau un farmec aparte acestei sărbători .
Cu toții știm că înaintea zilei de Crăciun este ziua de ignat , în care se sacrifica porcii , un obicei străvechi păgân.
Aici , în ajunul Crăciunului , s-a păstrat obiceiul în care colindătorii merg din casă în casă până noaptea tărziu . Aceștia se unesc în cete și merg cu “steaua” , un simbol al corpului ceresc care i-a călăuzit pe magi la locul nașterii pruncului Iisus. La acest colind pot participa atât adulți cât și tineri care sunt numiți “ pițărăi” , aceștia fiind considerați aducători de noroc.

Viflaimul

În aceasta zonă mai întâlnim și obiceiul “ viflaimul” sau “irozii” , un fel de piesă de teatru în care participă diferite personaje ca : Măria , Irod , Iosif și alte personaje care vestesc nastera lui Iisus Hristos.

În timpurile vechi colindătorii erau răsplătiți cu covrigi , mere , colaci , nuci , etc. Acum mai nou primesc bani , ce să zic s-au schimbat timpurile.

În unele sate Bănățene , cel mai bătrân membru al familiei , aruncă în fata colindătorilor , boabe de grâu sau porumb . Aceste boabe peste care au trecut colindătorii se iau și se amestecă cu semințele care urmează a fi plantate anul viitor în pământ , pentru o recoltă mai bogată. Sau dacă aceste boabe sunt date găinilor ,ratelor, sau altor pasări, acestea vor face mai multe ouă .

Tot în satele bănățene mai întâlnim și un alt obicei . Sub fata de masă ,pe care se aștern bucate pentru Crăciun, se pun fire de fân și semințe de grâu , porumb sau floare soarelui . După servirea mesei de Crăciun acestea se dau la vite, că să aibă în casa liniște și bogăție .
La ei în ajun, de Crăciun, nu se dă nimic împrumut , deoarece se crede că dacă vii să ceri ,vei avea noroc la anul la furtișaguri și nu vei fi prins.

Crăciun în România

Bucovina

Datinile și obiceiurile sărbătorilor de iarnă din Bucovină încep la Sfântul Nicolae(Sânnicolae) și se termină în ianuarie la Sfântul Ioan. Ele cuprind o gamă extrem de bogată în manifestări artistice și excelează prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare.

Încă din data de 6 Decembrie , când se sărbătorește Sfântul Nicolae , în Bucovina încep să se desfășoare o sumedenie de tradiții. Una dintre acestea este numita “Cetele” .

“Cetele”sunt grupuri de tineri care pe durata sărbătorilor de iarnă cântă colinde și interpretează diverse personaje biblice. Pentru a face parte din aceste cete, tinerii trebuie să cunoască obiceiurile locurilor și să poată cânta corect.

Ignatul

Alt obicei din zona Bucovinei este “Ignatul”.
Ignatul este obiceiul oamenilor de a sacrifica porcul de Crăciun. Tradiția spune că sacrificiul trebuie să aibe loc pe data de 20 Decembrie. Aceasta tradiție își are rădăcinile în precrestinătate. Inițial, sacrificiul făcut era dedicat zeiței vegetației, aceasta urmând să aducă din nou viață în tot ceea ce îi înconjoară pe oameni.

Acest înțeles al ignatului s-a pierdut, însă se păstrează multe tradiții precum tăierea urechilor și a cozii porcului, încălecarea acestuia de către copii, prepararea răciturilor și a pomenii porcului.

Ziua de Ajun este foarte importanta în lumea creștină și cu siguranță , în rândul locuitorilor din Bucovină.
În ajunul Crăciunului, aceștia fac curățenie generală și imbodobesc casa cu cele mai frumoase lucruri. În această zi se înapoiază toate datoriile avute către vecini și se pregătesc cele mai bune bucate (cozonanaci, fripturi, piftii, sarmale, etc.) . Ajunul este prima zi în care se pot gusta preparatele din carne.

Bineînțeles că nu lipsește colindatul. Este ziua în care casele sunt colindate de copii, urmând ca seara să fie colindate de tineri și adulți. Aceștia sunt răsplătiți cu bani, dulciuri, colaci sau fructe.

Ziua de Crăciun este destinată petrecerii, colinda continuind însă. De data aceasta , colindătorii sunt tineri căsătoriți și persoane în vârstă. Aceștia merg pe la casele prietenilor pentru a le ura de bine. Cel mai popular dintre aceste colinde este Steaua , colindătorii imortalizând marele eveniment creștin .

Crăciun în România

Maramureș

Daca ați ales să petreceți sărbătorile în Maramureș, vă puteți considera un om norocos. Aici încă se păstrează obiceiurile străvechi mai mult ca în orice altă zonă. Maramureșul încă mai păstrează vii tradițiile și obiceiurile care se practică de sărbători.

Celebrul obicei al colindatului, umblatul cu Viflaimul sau cu Steaua, încă mai există. Orice trecător, musafir sau turist are șansa de a face un pas înapoi în timp și a se bucura de obiceiurile străvechi.

Unul dintre obiceiurile de aici spune că porțile trebuie să fie deschise și casele luminate. În seara de Ajun, cete de feciori încep să umble la colindat, după lasarea întunericului. Bărbații , după ce s-au pregătit pentru aceasta zi , încep a colinda pe la casele oamenilor. Aceștia vor intra numai unde sunt bine primiti, de aceea casele trebuie să fie luminate și porțile deschise, doar așa vor ști colindătorii unde să intre.

Tradiția spune că nu trebuie să existe nici o casă necolindată. E o rușine ca colindătorii să nu iți calce pragul casei . Colindul tine până a doua zi, când toate cetele de colindători se întâlnesc la biserică.

Viflaimul

Tradiția Viflaimului spune că la sfârșitul liturghiei din 25 Decembrie, bărbații trebuie să joace Viflaimul. Acesta este o piesa de teatru popular ce simbolizează primele zile din viață lui Iisus. În reprezentație trebuie să apară toate personajele care au legătură cu nașterea Domnului. Chiar dacă acest obicei este vechi de sute de ani, maramureșeni îl respectă cu strictețe. Viflaimul este cel mai important obicei al Crăciunului, aici adunându-se tot satul.

Jocul Moșilor

Originea acestui obicei își are rădăcinile în ceremoniile cu măști din nopțile de priveghi (ritual strămoșesc de cinstire a moșilor). Masca de moș maramureșean este realizata cu blană de cornute și se deosebește de restul măștilor din alte parti ale tarii prin faptul că nu are coarne.

Superstiții

Acestea persistă încă din vremurile vechi, în această zonă. Vom enumera câteva dintre acestea , pentru a vă face o idee: nu se dă cu matura de Crăciun, nu se da nimic cu împrumut, nu se spală rufe și se dă de mâncare pe saturate animalelor din gospodărie. Acestor animale li se da o bucățică de aluat dospit, despre care se crede că le vă feri de boli.

Altă superstiție spune că, daca animalul se culcă pe partea stangă, e semn că iarna vă fi lungă și geroasă. Daca vei plânge în Ajunul Crăciunului, se spune că vei plânge tot anul următor. În dimineața de Crăciun ,trebuie să te speli cu apă de izvor ,în care se pune un bănuț de argint.

Tradiții în România

Muntenia și Oltenia

În casele sătenilor din Oltenia și Muntenia, sărbătorile se petrec un pic diferit. Aici totul începe cu ziua de 30 noiembrie, sărbătoarea sfântului Andrei, care marchează începutul sărbătorilor de iarnă. În această zi , se stabilește gazda casei ,unde urmează să se adune grupurile de colindători pentru a respeta textele. Aceste grupuri aveau obligații diverse: spărgeau și cărau lemne , curățau prin gospodărie și în grajdul animalelor sau cărau apă.

Tot în această dată, românii pun la încolțit grâu, în vase de lut, sau pun în apă ,atâtea rămurele de măr ,cați membri sunt în familie. Odată cu venirea anului nou, se interpretează norocul, în funcție de mărimea firelor de grau ,sau de rapiditatea cu care crenguțele de măr au înflorit.
În postul Crăciunului, nu se fac hore și nunti, singurele prilejuri în care oamenii se pot aduna sunt șezătorile , unde se lucrează de obicei puțin și se petrece mult.

Obiceiurile de Crăciun se respecta cu sfințenie , în aceasta zonă. În seara de 23 spre 24 Decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, cetele de copii merg din casă în casă, cu colinda ‘’Moș Ajun’’.

Satele Oltenești

În satele oltenești , în ziua de Crăciun, când se ivesc zorii , țăranul aduce un brat de paie din sură . Paiele se adună în mănunchiuri și după se aruncă în foc rostind următoarele cuvinte : “ Atâtea paie , atâtea oi, atâția miei , atâția purcei, atâția boi, atâtea vaci , atâția turmaci.
Gospodinele pregătesc dimineața “ apa norocului” . Aceasta este compusă din agheazmă și infuzie de plante ( mentă , muscată și levănțică. Conducătorul casei spune o rugăciune înainte de degustarea bucatelor, iar soția acestuia stropește cu această apă prin casă , care va ține departe de casă orice lucru rău .

Satele Muntenești

În Muntenia , în seara dinaintea ajunului , tineri se adună într-o casă și aduc lăutari sau cantă din fluier petrecând până la miezul nopții . După miezul nopții pornesc spre capătul satului , de unde încep a striga din casă în casă “ Bună dimineața la Moș Ajun ! “ . Oamenii le dau covrigi , poame, colăcei și cate un pahar de vin. Dimineața încep a umbla cu colindul,copii mai mici.

Gospodinele pregătesc turte înmuiate într o apă călduță,în care s-a topit zahăr și apoi le asează pe o farfurie. Peste acestea se presară zahăr pudră , amestecat cu miez de nucă pisat sau sămânță pisată de cânepă. Peste acestea se pune un alt rând ,până se umple farfuria și uneori turtele se ung și cu miere. Aceste turte sunt numite “ scutecele lui Iisus’’ și sunt așezate sub icoană și sunt dăruite preotului, când vine să vestească nașterea Domnului.
În noaptea de Ajun,nimeni nu are voie să doarmă pe fân sau pe paie în grajdul vitelor. În această noapte , boii vorbesc despre Domnul Hristos care s –a născut intre ei, în iesle , și pe care ei l-au încălzit cu suflarea lor.

Crăciun în România

Dobrogea

În Dobrogea, la fel că și în alte parți ale țării, în timpul Crăciunului în perioada asta întâlnim cele mai multe obiceiuri care implica întrega comunitate. În aceasta parte a țarii , obiceiurile incep odată cu ajunul Crăciunului și țin până după anul nou . Sunt 12 zile de sărbătoare în satul tradițional Dobrogean în care toată lumea este implicată . Hadeți să vedem câteva obiceiuri specifice Dobrogenilor !

Colinde Tradiționale in Dobrogea

Chiti-Mitii și Raza soarelui , sunt doua dintre colindele tradiționale din acest loc . În Rasova și Oltina cele două colinde au supraviețuit secolelor . Unul din acestea suna cam așa : ”Chiti-mitii după sac/ Zgârii ochii la colac/ Dați colacu și hornacu/ Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Și slănina mai gustoasă”. Copii mai se duc și cu ” Portocala ” sau cu ” Buna Dimineața ” . Mai existau și colinde pentru pescari , vânători sau ciobani . Acestea din urmă nu se mai practică , ele mai putând fii auzite doar sub formă de interpretări pe scenă la ocazii speciale .

Impodobitul Caselor Dobrogene

Casele Dobrogene, spre deosebire restul caselor din alte zone , nu se împodobesc cu beteală sau ghirlande . Aici casele se împodobesc cu ștergare . Ei nu au brad cu luminițe că la noi orășenii . Aceștia înțeleg prin împodobirea caselor , etalatul lucrurilor de preț pe care le au . Cum la ei lucrurile de preț le reprezintă ștergarele făcute manual de ei , sau diferite covorașe , coverturi , ei le etalază în mod spectaculos .

”Exista obiceiul pregătirii casei, iar în camera curată erau expuse cele mai frumoase obiecte de decor pe care le aveau gospodarii. Pe colțul cu patul era așezată cea mai frumoasă scoarță și faimoasele țesături tradiționale dobrogene, realizate din borangic. Pe masă se întindea cea mai arătoasă față de masă din borangic. Acesta era țesută cu motivul viței de vie, care ține de cultul creștin sau cu motivul tradițional din Dobrogea, ruja sau trandafirul. Colțul cu icoana era și el împodobit, în special dacă se găsea o icoană reprezentând nașterea Mântuitorului Iisus. Este acea icoană cu care vine și preotul satului să anunțe ajunul Crăciunului, în gospodăriile țărănești. Alături de icoană era etalat un ștergar din borangic”, a declarat pentru Discover Dobrogea muzeograful Ioana Tompe de la Muzeul de Artă Populară Constanța.

Fetele si Colindatul

Fetele din păcate nu erau lasatesă colinde , nici o data , în cete mari . Colindatul era asociat că un atribut al mascunilitații . Ele erau lasatesă colinde doar în cete mici dacă aveau vârstăcuprinsăintre 8 și 9 ani . ”Chiar și la jocurile cu mascați, unde apar personaje feminine, cum este mireasasau țiganca, în spatele celor costumați în personaje feminine erau întotdeauna bărbați. Era, de fapt, o activitate inițiatică, pe care aceștia o desfășurau înaintea momentului colindării”, a declarat muzeograful Ioana Tompe.

Oameni buni, toate aceste obiceiuri și tradiții, indiferent de zonă în care se desfășoară, nu fac altceva decât să ne adune împreună, pe cei mici și cei mari. Este perioada în care toți devenim mai buni și ne aducem aminte de familie și de cei dragi .

Acestea fiind spuse, vă urez : Crăciun fericit alaturi cei dragi !

Citiți și articolul despre curiozitățile porcilor aici .